10 mituri despre IAAM

FALS: IAAM pot avea debutul pe parcursul internării sau în perioada care urmează externării!

FALS: IAAM pot fi produse atât de microorganisme din mediul spitalicesc, cât și de microorganisme care colonizau pacientul la internare.

Deocamdată FALS, dar multe dintre ele pot fi prevenite.

FALS: Este nevoie de un ansamblu de măsuri pentru reducerea apariției IAAM, care să aibă drept obiective reducerea circulației microorganismelor în unitatea medicală, utilizarea judicioasă a antibioticelor și prevenirea transformării colonizării în infecție.

FALS: Pacienții au infecții chiar dacă nu reușim să le identificăm etiologia (ați răcit vreodată?). Rolul diagnosticului etiologic este de a sprijini utilizarea judicioasă a antibioticelor și măsurile de limitare a circulației microbiene în spital.

FALS: Există mai multe bacterii rezistente la antibiotice care au părăsit mediul spitalicesc și produc și infecții comunitare; există bacterii care și-au dobândit rezistență la antibiotice în urma tratamentelor infecțiilor comunitare.

FALS: Este nevoie de protocoale terapeutice adaptate evoluției rezistenței microbiene în fiecare unitate medicală.

FALS: Tratamentul colonizărilor cu antibiotice sistemice nu este benefic (cu excepții bine stabilite), dar poate fi nociv selectând rezistența bacteriană și determinând infecții cu Clostridium difficile.

FALS: de multe ori este nevoie și de îndepărtarea unor focare septice și/sau de suportul funcțiilor vitale.

FALS: Cunoașterea IAAM existente permite adoptarea măsurilor care să limiteze riscul de apariție a noi cazuri ale aceleiași IAAM. Se sancționează nedeclarea și neluarea de măsuri pentru a preveni reapariția acelei IAAM, nu raportarea ei.